De dragul copiilor
După aproape 9 ani trăiți zi de zi la munte, într-un cătun cu acces dificil la orele dimineții iarna, a venit momentul să facem o schimbare importantă de dragul copiilor. Odată cu vârsta de 6 ani ai Serenei și începerea școlii, coborârea zilnică ar fi devenit o adevărată provocare la 7 dimineața și multe grade minus. Pentru primii ei șase ani a fost locul perfect: liniște, natură, prieteni. Dar acum ne-am dat seama că uneori iubirea pentru copii înseamnă adaptare și renunțare la confortul nostru pentru binele lor.
Așa am ajuns, după multe căutări la final de august (Cristina și-a dorit foarte mult județul Alba), într-un sat de pe valea Mureșului, tot la țară, între Cugir și Sebeș. Un loc în care rămânem aproape de natură, dar unde Serena poate merge la școală (tot la sat) fără emoții și poate participa la activități care o încântă: deja face gimnastică, teatru, canto și tot felul de lucruri frumoase pe care nu le aveam în aproiere la munte și nici nu am reușit să le inventăm acolo. La școală au avut deja sărbătoarea toamnei, vizită la seră, picnic, etc…
Ne minunăm în fiecare zi de cât de viu și de bogat cultural este județul Alba. Și Cugirul ne surprinde constant: vineri a fost concert Electric Winter, urmează concert folk, iar marți am participat la o conferință UNESCO în cadrul Centrului Cultural, unde am cunoscut oameni din țară cu care mi-ar plăcea să colaborez pe viitor pentru Mutat la Țară Fest. Miercuri am trăit o mare bucurie: am prezentat câteva dintre cărțile mele la Clubul de Lectură Lotus, un loc cald, cu oameni frumoși, unde te simți ca între vechi prieteni.
În sat ieșim adesea cu bicicletele, mergem la pescuit, ne-am făcut prieteni și în urmă cu o săptămână am sărbătorit un eveniment importat – 100 de cărți citite ale Serenei, cu tort și invitați, în mare parte copii.
Pe scurt, ne-am relocat la țară în Alba, lângă Cugir. E o schimbare mare, dar una pe care o simțim ca fiind exact cea mai potrivită acum. Am trăit cei mai frumoși ani din viața de adult în Apuseni, dar de acum e mai mult despre copii și accesul lor la școală/cultură.
După ce ani la rândul am fugit de oraș, iată că, la 41 de ani și cu doi copii mici, combinația de a locui cu copiii la sat, dar nu departe de un oraș mic, deschis către activități și cultură, pare a fi combinația ideala în acest moment pentru cei mici.
